Străbătută de râul Vâlsan, comuna Brăduleţ este situată la o distanţă de 25 km de oraşul Curtea de Argeş şi 55 km de municipiul Piteşti. Este amplasată preponderent în spaţiul Subcarpaţilor argeşeni, la contactul cu structurile de tip carpatic, beneficiind de adăpostul Carpaţilor Meridionali în nordul judeţului Argeş. Comuna ocupă o suprafaţă de 4.900 ha, are o populaţie de peste 2.100 de locuitori şi este formată din nouă sate: Piatra, Ungureni, Slămneşti, Uleni, Galeş, Aluniş, Cosaci, Brăduleţ şi Brădet.
 
Pretutindeni, te înconjoară păduri de fag, mestea­căn, plop, frasin şi conifere, printre care îşi fac loc mici livezi de pruni şi meri, întregind frumuseţea peisajului. Fauna şi flora regiunii sunt foarte bogate, cuprinzând cele mai diverse specii montane. Oriunde te îndrepţi, găseşti frumuseţi ale naturii, rezervaţii naturale precum şi vestigii istorice şi culturale.
 
Pe cursul Vâlsanului, în apropierea izvoarelor aces­tuia, sunt urme de populare încă de timpuriu, o dovadă fiind vestigiile arheologice ce datează încă din paleolitic. Poziţia favorabilă, apărată de urgiile naturii, a determinat, probabil, o locuire continuă, deşi primele atestări documentare ale unor aşezări în zonă apar abia în secolul al XVI-lea. Populaţia comunei este astăzi rezultatul sintezei dintre cea locală, românească şi cea venită de peste munţi, transilvăneni fugiţi de perse­cuţiile autorităţilor. 
 
Renumele comunei, pe lângă cadrul natural excep­ţional, încântător prin pitorescul locurilor şi produsele gastronomice unice în lume, este dat şi de izvorul cu apă minerală. Iniţial puţin cunoscut de localnici şi nefolosit din cauza mirosului persistent de pucioasă, acesta a fost descoperit din întâmplare şi a stat la baza construirii băilor din Brădet, astăzi spital de recuperare pentru băi reumatice (Spitalul de Recuperare Balneo – Fizio – Terapeutică). Efectele benefice ale acestor ape în tratamentul afecţiunilor renale, hepatice, gastrice, metabolice, reumatice sunt recunoscute şi apar ca urmare a utilizării lor în cadrul tratamentelor de recuperare fizio-terapeutică ce se efectuează în Spitalul Brădet.
 
Satul Brădetu este ultima localitate situată pe Valea Vâlsanului, folosită adesea de amatorii de trasee montane. Satul acesta s-a format pe moșia Schitului Brădetu-veche ctitorie basarabă-din care mai dăinuie încă biserica principală. Satul este un loc izolat, puțin viciat de interventia omului. Este parte componentă a comunei Brăduleţ, împreună cu satele: Piatra, Ungureni, Slămneşti, Uleni, Alunişu, Cosaci, Brăduleţ şi Galeşu. Localitatea este tăiată la N-E de Râul Vâlsan. Este amplasată preponderent în spaţiul Subcarpaţilor argeşeni, la contactul cu structurile de tip carpatic, beneficiind de adăpostul Carpaţilor Meridionali în nordul judeţului Argeş.
 
Brădetu dispune de un climat de depresiune intradeluroasă, cu aer curat, lipsit de praf și alergeni,cu temperaturi mediii de 7,5 grade Celsius și precipitații de 700 mm. Principalul factor de cură îl reprezintă apele minerale sodice,bicarbonate,sulfuroase,clorurate,iodurate ce sunt utilizate pentru tratarea afecțiunilor renale și cele ale căilor urinare (stări după infecții urinare,litiaza renală), a bolilor hepato-biliare (dischinezie biliară), endocrine, a stărilor de surmenaj fizic și intelectual și a asteniei.
 
Descoperirea izvorului cu apă minerală care stă la baza întemeierii băilor din BRĂDETUL, astăzi spital de recuperare pentru băi reumatice (Spitalul de Recuperare Balneo–Fizio–Terapeutică), se datorează fotografului Ioan Nicolae care, bolnav fiind de ficat, stomac şi pancreas, s-a retras de la Bucureşti în satul său natal, Vîlsăneşti din judeţul Argeş, pentru a-şi găsi sfârşitul acasă. Dar, într-una din zile,mergând spre sat,a descoperit în Brădet un izvor cu apă urât mirositoare-astăzi Izvorul nr.1-la numai un kilometru nord de unitatea prezentată, cunoscut sub numele de Puturosul (astăzi sunt cunoscute şapte izvoare).
 
În Bradetu, se poate vizita Muzeul Bisericii Bradet–înființat în anii ’70,cu piese originale colecționate de parohul pr. Victor Popescu-vestigii istorice din zonă și numeroase obiecte de cult extrem de valoroase atât prin vechimea lor cât și prin măiestria lucrăturii.
 
Schitul Brădet şi Biserica – monument istoric

Este un monument istoric datând probabil de la jumătatea secolului al XIV-lea.Prin materialele şi tehnica de construcţie (cărămidă şi piatră brută),aminteşte de Biserica Domnească din Curtea de Argeş. Pictura interioară a fost restaurată în anul 1761. Schitul Brădet este una dintre cele mai vechi monumente de artă românească medievală, considerată o capodoperă artistică, ctitoria lui Mircea cel Bătrân.
 
Existenţa vieţii monahale în zonă este atestată încă din perioada domniei lui Mircea cel Bătrân, dovezile de natură istorică indicând existenţa unei sihăstrii de călugări între 1395 şi 1396, sihăstrie dezvoltată în acele vremuri pe locaţia unde se află astăzi biserica monument istoric a satului Brădet. Detalii suplimentare AICI
 
Din satul Brădetu pornesc multiple trasee pastorale, blânde și pitoresti către vârful Moldoveanu, marcate pentru turism. Se poate ajunge cu relativă ușurință pe vârful Moldoveanu, Dara, Vistea, Podragu, Arpas, Iezer, Papusa, Ghitu, Tuica, Caltun, Negoiu (pe trasee marcate).
 
Staţiunea balneo-climaterică Brădet– este situată la 624 m altitudine, pe cursul superior al râului Vîlsan, în depresiunea Brădetu. Factori balneari: ape minerale sulfuroase, clorurate, sodice, hipotone. Înca din 1888 a fost descoperit primul izvor de ape minerale, cunoscut sub numele de Puturosul (astăzi sunt cunoscute şapte izvoare). Efectul benefic al acestor ape minerale în tratamentul afecţiunilor renale, hepatice, gastrice, metabolice, reumatice este bine cunoscut şi utilizat în cadrul tratamentelor de recuperare fizioterapeutică care se efectuează în spitalul Brădet.
 
satul de vacanta braduletSatul de vacanta Brăduleţ
In Brăduleţ există si un sat de vacantă, situat pe un deal, la umbra pădurii. Cabane din lemn mansardate, pe fundaţie din piatră, cu baie proprie, un helesteu cu crap pentru pescuit peste care trecea un pod,o piscina, acolo in vaf de deal, cai frumosi pentru călărie, racoarea padurii, tril de păsărele, vedere frumoasa asupra văii Vîlsanului.
 
Foarte multă liniste, aer de munte şi peisaje frumoase cam asa se caracterizează zona Valea Vîlsanului, tocmai bună pentru o ieşire in care sa faci plimbări uşoare şi să uiţi de zgomotul oraşului.
 
Meşterii populari – păstrători ai tradiţiilor de secole de pe Valea Vâlsanului

Meşteşugurile din bogata ladă de zestre a satelor din Brăduleţ prind viaţă în cadrul standurilor tradiţionale, care au reînviat atmosfera caselor ţărăneşti de altădată – talentatele găleşence oferind turiştilor adevărate demonstraţii de îndemânare şi migală în mânuirea războiului de ţesut, iar artiştii locali ai penelului au realizat o inedită expoziţie de pictură naivă şi pictură de icoane. În standul destinat bucătăriei tradiţionale, arta încondeierii ouălor prinde viaţă în mâinile unei talentate eleve a Şcolii Galeş, iar elevii clasei de sculptură a Secţiei externe Brăduleţ a Şcolii Populare de Arte cântă la ţiterele confecţionate chiar de ei.
 


 
Unic şi delicios-caşcavalul de Brăduleţ
 
Comuna Brăduleţ şi valorile ei tradiţionale au devenit cunoscute în întreaga ţară graţie proiectului european „Festivalul Caşcavalului de Brăduleţ”, în cadrul căruia an de an se organizează un eveniment itinerant de gastronomie, meşteşuguri, tradiţii şi cultură, în centrul căruia se află deliciosul produs culinar pe care localnicii ştiu să-l prepare după o reţetă moştenită de secole.
 

 
Caşcavalul de Brăduleţ se produce astăzi, după reţete străvechi de zeci de ani, transmise cu grijă din generaţie în generaţie, în peste 100 de gospodării din comuna Brăduleţ. Natural şi delicios. Aşa îl descriu toţi cei care, fie şi o singură dată, au gustat din produsul gastronomic care se confundă astăzi cu identitatea şi renumele naţional al zonei.
 
Caşcavalul de Brăduleţ se numără printre cele 162 de produse tradiţionale propuse de România Comisiei Europene în vederea obţinerii protecţiei mărcilor. Demersul european are ca scop protecţia respectivelor mărci care în acest fel nu mai pot fi fabricate sub această denumire în niciun stat membru UE şi dobândesc, în plus, o consacrare internaţională, cu toate consecinţele de rigoare pentru dezvoltarea producătorilor autohtoni şi atragerea investitorilor sau a turiştilor.
 
Caracteristic procesului de producţie a caşcavalului este faptul că acesta se desfăşoară în două faze distincte. În prima fază, se produce caşul pentru caşcaval (numit şi caş baschiu), iar în faza a doua se produce caşcavalul propriu-zis.
 
Reţeta de bază, aşa cum ne-au descris-o producătorii locali, presupune următoarele etape, fiecare având – evident – dichisul şi secretele ei. În laptele de vacă se pune cheag, amestecându-se bine şi lăsându-se la coagulat. Din zerul rezultat se păstrează doar jumătate, care se înfierbântă până la 80 de grade şi se toarnă peste amestecul iniţial.
 
Se lasă la scurs aproximativ 12 ore, rezultând caşul baschiu. Peste caşul baschiu maturat şi tăiat bucăţi se toarnă janţ (apă fierbinte cu sare). Se amestecă, rezultând o pastă peste care iarăşi se mai toarnă janţ şi se aşază în forme. Se lasă 12 ore, se repune în saramură, după care se usucă la ventilaţie şi abia apoi se pune la fum. Cel mai scurt timp pentru producerea unui caşcaval de Brăduleţ este de nouă zile, iar acesta rezistă aproximativ 6 luni.
 
Caşcavalul de Brăduleţ este o adevărată revoluţie a gustului şi, de regulă, se serveşte ca atare, fie sub formă de sandvişuri, în salate sau platouri alături de alte aperitive, fie în diverse preparate culinare: paste, umpluturi, gratinaje etc.
 
Mai multe detalii despre acest minunat eveniment gasiti aici